VII. PARABOLELE ÎMPĂRĂȚIEI
Parabola semănătorului
(Mc 4,1-20; Lc 8,4-15)
Capitolul 13
Parabola năvodului 47 Din nou, împărăția cerurilor este asemenea năvodului aruncat în mare, care adună de toate.
48 Când s-a umplut, oamenii îl trag la țărm, se așază, adună ceea ce este bun în coșuri și aruncă ceea ce este rău.
49 Tot așa va fi la sfârșitul lumii: vor veni îngerii și-i vor separa dintre cei drepți pe cei răi
50 și îi vor arunca în cuptorul cu foc. Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților.
51 Ați înțeles toate acestea?" I-au spus: "Da!"
52 Atunci le-a zis: "De aceea orice cărturar instruit în ale împărăției cerurilor este asemenea stăpânului casei care scoate din tezaurul său lucruri noi și vechi".
53 Când a terminat Isus parabolele acestea, a plecat de acolo.